Piaţa din România: sigură sau vulnerabilă în faţa riscurilor?

Se preconizează că în următorii doi ani toate segmentele pieţei imobiliare din România vor funcţiona bine, dar predictibilitatea reglementării devine o problemă-cheie în contextul noilor măsuri fiscale ale Guvernului, au explicat managerii firmei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Piaţa din România

Piaţa din România: sigură sau vulnerabilă în faţa riscurilor?

Se preconizează că în următorii doi ani toate segmentele pieţei imobiliare din România vor funcţiona bine, dar predictibilitatea reglementării devine o problemă-cheie în contextul noilor măsuri fiscale ale Guvernului, au explicat managerii firmei de consultanţă imobiliară Colliers International.

De exemplu, un investitor străin care intenţiona să deschidă un centru de servicii şi să angajeze 200-250 de persoane în România a abandonat ideea după ultimele acţiuni ale Guvernului, a dezvăluit partenerul de administrare Colliers, Laurenţiu Lazăr, acţiune care, cu siguranţă, va atrage după sine consecinţe nefaste atât pentru piaţa muncii, cât şi pentru piaţa imobiliară.

Cu toate acestea, mai mult de 350.000 de metri pătraţi de spaţii noi pentru birouri urmează să fie livrate în anul 2019, iar suma totală a acestor tranzacţiilor imobiliare ar putea depăşi pragul de 1 miliard de euro, potrivit estimărilor celor de la Colliers. Rata de neocupare, care apare pe fondul ofertei, va creşte de la 9%-10%, cât este în prezent, până la, probabil, 13% până anul viitor, dar acest aspect nu reprezintă o preocupare majoră.

De asemenea, Colliers estimează că, în 2019 şi 2020, oferta cu amănuntul va creşte cu 500.000 de metri pătraţi, adică dublu faţă de 2017-2018, ca răspuns la creşterea rapidă a consumului în ultimii ani.

Dincolo de nivelul slab de administrare, creşterea ar trebui să aibă loc în continuare în România, deoarece ţara beneficiază încă de una dintre cele mai mari diferenţe între productivitatea muncii şi costurile forţei de muncă din Europa de Est. Modelele de migraţie internă vor genera, probabil, un alt motor important al tendinţelor pe piaţa imobiliară: populaţia din oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Sibiu ar trebui să se extindă foarte mult în următorii ani, cu mult mai rapid decât în ​​Bucureşti. În consecinţă, toate supermarketurile imobiliare au şansa de a se îmbunătăţi atât din punct de vedere cantitativ (suprafeţe reale tranzacţionate/ închiriate), cât şi calitate (randamente ale investiţiilor).