<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>sezonul scrumbiei de Dunăre &#8211; Profet.ro</title>
	<atom:link href="https://profet.ro/tag/sezonul-scrumbiei-de-dunare/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://profet.ro</link>
	<description>Partenerul tau in promovarea online</description>
	<lastBuildDate>Mon, 16 Nov 2026 11:36:17 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.1.16</generator>
	<item>
		<title>Scrumbia, peștele cu sezon de 6 săptămâni</title>
		<link>https://profet.ro/scrumbia-pestele-cu-sezon-de-6-saptamani/</link>
					<comments>https://profet.ro/scrumbia-pestele-cu-sezon-de-6-saptamani/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2026 11:36:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Retete culinare]]></category>
		<category><![CDATA[rețete cu scrumbie]]></category>
		<category><![CDATA[scrumbia de Dunăre]]></category>
		<category><![CDATA[scrumbie marinată cu ceapă]]></category>
		<category><![CDATA[scrumbie prăjită în mălai]]></category>
		<category><![CDATA[sezonul scrumbiei de Dunăre]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://profet.ro/?p=2752</guid>

					<description><![CDATA[Scrumbia de Dunăre, Alosa immaculata, e un pește migrator din familia heringului, care trăiește în Marea Neagră și urcă pe Dunăre, primăvara, pentru a-și depune icrele, pe sute de kilometri, până dincolo de Porțile de Fier, înainte de construirea barajelor. Pescuitul ei e permis doar câteva săptămâni, din martie până în mai, cu o perioadă [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia de Dunăre, Alosa immaculata, e un pește migrator din familia heringului, care trăiește în Marea Neagră și urcă pe Dunăre, primăvara, pentru a-și depune icrele, pe sute de kilometri, până dincolo de Porțile de Fier, înainte de construirea barajelor. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Pescuitul ei e permis doar câteva săptămâni, din martie până în mai, cu o perioadă de prohibiție în mijloc, iar în restul anului scrumbia nu există decât congelată ori afumată. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Sezonul scurt, de la Sfântul Gheorghe până la Rusalii, cum spun pescarii din Deltă, e motivul pentru care, în aprilie, de la Tulcea la Galați, Brăila și Călărași, toate terasele scriu pe tablă „avem scrumbie”. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia e cu adevărat un produs al locului: Scrumbia de Dunăre afumată e primul produs românesc din pește protejat la nivel european, cu indicație geografică, înregistrată în 2018.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Grăsimea care o face mai bună decât somonul</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia care urcă pe Dunăre e grasă, cu 10-20% grăsime, acumulată în mare pentru efortul migrației, și tocmai grăsimea îi dă gustul: carnea e untoasă, dulce, cu aromă de mare, iar la grătar pielea se umflă și se rumenește singură, fără ulei. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Conținutul de omega-3 e comparabil cu al somonului, iar peștele de 400-600 de grame, prins la Tulcea ori la Isaccea, e cel mai gras; pe măsură ce urcă pe fluviu, spre Călărași și Giurgiu, scrumbia slăbește și devine mai puțin apreciată.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Oasele mici care sperie degeaba</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia are oase mici, în Y, ca toți heringii, iar mulți nu o mănâncă din cauza lor. Soluțiile pescarilor: prima, crestarea cărnii cu un cuțit ascuțit, pe toată lungimea, la fiecare 3-4 milimetri, până aproape de coloana vertebrală, prin care oasele mici se taie în bucăți care se topesc la prăjit; a doua, prăjirea în ulei bine încins, care înmoaie oasele; a treia, marinarea 48 de ore în oțet, care le dizolvă aproape complet. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Peștele de peste 500 de grame are oasele mai mari și mai ușor de scos, cel mic le are ca niște ace. Copiii primesc bucățile de la coadă și de la burtă, cu mai puține oase, iar un pește tăiat corect se mănâncă cu furculița, fără griji.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Curățarea</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia se curăță ușor: solzii mari se iau cu dosul cuțitului, de la coadă spre cap, burta se desface, iar măruntaiele și branhiile ies cu un singur gest. Icrele, de la femele, ori lapții, de la masculi, se păstrează: icrele se sărează pentru salată, iar lapții se prăjesc. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Capul rămâne, pentru că în el e o parte din gust, iar peștele întreg, cu cap, e cel de grătar. Înainte de gătit, scrumbia stă 30 de minute în apă rece cu sare, apoi se usucă bine cu hârtie.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Prăjită în mălai</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Varianta de bază, din toată lunca Dunării: peștele crestat, sărat cu 30 de minute înainte, tăvălit prin mălai, nu prin făină, care dă crusta cea mai crocantă, și prăjit în ulei încins, de 1-1,5 centimetri, 4-5 minute pe fiecare parte, până când crusta e aurie și pielea pocnește. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Se scoate pe hârtie, se stropește cu lămâie și se mănâncă fierbinte, cu mămăligă, cu mujdei de usturoi și cu salată de ceapă roșie cu oțet. Mujdeiul pentru scrumbie, în Deltă, se face cu usturoi pisat, sare, apă și o lingură de oțet, subțire, nu cu ulei, ca să taie grăsimea peștelui.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">La grătar, cu usturoi</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Pe jar, scrumbia e la ea acasă: peștele întreg, crestat, sărat, uns cu puțin ulei, pe grătarul încins, 5-6 minute pe fiecare parte, cu pielea care se umflă și se rumenește. Nu se mișcă până nu se desprinde singură, altfel pielea rămâne pe grătar. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">La final, se stropește cu un amestec de usturoi pisat, ulei, lămâie și pătrunjel ori se pune într-o saramură fierbinte, ca în Deltă, cu ardei copți. Pescarii de la Mila 23 și de la Sfântu Gheorghe o frig pe plită de fontă, cu sare grunjoasă, și o servesc cu mămăligă și cu ceapă verde, iar pentru ei, scrumbia la grătar e, în luna mai, masa de prânz de 3 ori pe săptămână.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Marinată, cu ceapă și oțet</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia marinată, „în oțet”, se păstrează 2 săptămâni și se mănâncă rece, ca heringul nordic. Fileurile, tăiate din peștele crud, se sărează din belșug, 12 ore la frigider, se clătesc, apoi se așază în borcan, în straturi, cu ceapă tăiată felii subțiri, foi de dafin, boabe de piper, ienibahar și semințe de muștar, și se acoperă cu o marinadă fiartă și răcită, din 500 de mililitri de apă, 200 de mililitri de oțet de 9 grade, o lingură de zahăr și o linguriță de sare, cu 2-3 linguri de ulei deasupra. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">După 48 de ore, oasele s-au înmuiat, carnea e albă și fermă, iar scrumbia marinată, cu cartofi fierți și cu ceapă, e aperitivul de la Galați și de la Brăila. Varianta afumată, cu indicația geografică, se face la rece, cu lemn de fag, după sărare, și se mănâncă cu pâine și cu ceapă, ca o delicatesă.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Ciorba și plachia</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Ciorba de scrumbie, numită la Galați „borș de scrumbie”, se face din capete, cozi și bucățile mai mici, cu legume, cu borș și cu leuștean, iar carnea grasă dă o zeamă care se îngroașă la rece. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Plachia, la cuptor, pe pat de ceapă și roșii, cu vin alb, e varianta pentru 6 persoane, cu peștele întreg, 40 de minute la 180 de grade. Icrele de scrumbie, mici, roșiatice, se sărează 24 de ore și se freacă cu ulei, cu ceapă rasă și cu lămâie, pentru o salată de icre cu gust mai intens decât cea de crap.</span></span></p>
<p class="western"><strong><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Cumpărarea, în sezon</span></span></strong></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia proaspătă are ochii limpezi, branhiile roșii, pielea argintie, lucioasă, cu reflexe verzi-albastre pe spate, și e tare la atingere. Peștele moale, cu burta înmuiată, e de ieri. În aprilie și mai, pescăriile de la Tulcea, Galați, Brăila, Călărași, Giurgiu și Oltenița o au zilnic, iar în București ajunge în piețele mari și la pescăriile de cartier, la 1-2 zile de la pescuit. </span></span></p>
<p class="western"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Scrumbia se gătește în ziua cumpărării ori se congelează în aceeași zi, întreagă, curățată, în pungă cu puțină apă, până la 3 luni. Scrumbia cumpărată în afara sezonului, „proaspătă”, e de obicei decongelată.</span></span></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://profet.ro/scrumbia-pestele-cu-sezon-de-6-saptamani/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
