Gripa A nu trebuie confundată cu o simplă răceală. Deși ambele afectează căile respiratorii, gripa debutează adesea mai brusc și poate produce o stare generală mult mai intensă. În plus, riscul de complicații este mai mare în cazul copiilor mici, vârstnicilor, gravidelor și persoanelor cu boli cronice.

Cum se transmite gripa tip A

Gripa tip A se transmite în principal prin picături respiratorii eliminate când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Virusul se poate răspândi și prin contact cu suprafețe contaminate, urmat de atingerea nasului, gurii sau ochilor.

Perioada rece favorizează răspândirea virusurilor gripale, deoarece oamenii petrec mai mult timp în spații închise. Aerisirea camerelor, spălatul mâinilor și evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave pot reduce riscul de infectare.

Simptome gripă tip A: cum recunoști boala

Simptomele gripei A apar de obicei brusc. Cele mai frecvente manifestări sunt febra, frisoanele, durerile musculare, durerile de cap, oboseala intensă, tusea seacă, durerile în gât, nasul înfundat sau secrețiile nazale.

Unele persoane pot avea și greață, vărsături sau diaree, mai ales copiii, dar aceste simptome nu sunt dominante la adulți. Spre deosebire de răceală, unde simptomele cresc treptat, gripa poate „doborî” pacientul dintr-o dată, cu febră mare și epuizare accentuată.

Gripa A vs răceală: diferențe importante

Răceala obișnuită se manifestă de multe ori prin strănut, nas care curge, durere ușoară în gât și stare generală relativ bună. Gripa tip A este mai agresivă: febra este mai frecventă, durerile musculare sunt mai intense, iar oboseala poate dura zile sau chiar săptămâni. Totuși, simptomele nu sunt suficiente pentru un diagnostic sigur. Gripa, COVID-19, infecțiile cu virus respirator sincițial și alte viroze pot semăna între ele.

Tratament pentru gripa tip A

În formele ușoare, tratamentul include odihnă, hidratare, alimentație ușoară și medicamente pentru febră sau dureri, la recomandarea medicului ori farmacistului. Antibioticele nu tratează gripa, deoarece aceasta este produsă de un virus, nu de bacterii.

În anumite cazuri, medicul poate recomanda antivirale. Studiile arată că tratamentul antiviral funcționează cel mai bine când este început în primele două zile de la apariția simptomelor și poate scurta durata bolii. Aceste medicamente sunt importante mai ales pentru persoanele cu risc crescut de complicații.

Când trebuie să mergi la medic

Consultul medical este necesar dacă apar dificultăți de respirație, durere în piept, febră care nu scade, confuzie, deshidratare, stare de slăbiciune extremă sau agravarea simptomelor după o aparentă ameliorare. Persoanele cu astm, boli cardiace, diabet, boli pulmonare, imunitate scăzută, femeile însărcinate și vârstnicii ar trebui să ceară sfat medical mai devreme.

Prevenirea gripei tip A

Vaccinarea anuală este una dintre cele mai importante metode de prevenire a formelor severe de gripă. Vaccinul nu oferă protecție perfectă, dar poate reduce riscul de complicații, spitalizare și evoluție gravă, mai ales la persoanele vulnerabile. Igiena mâinilor, aerisirea locuinței, purtarea măștii în aglomerații în sezonul gripal și izolarea la domiciliu când apar simptome sunt măsuri simple, dar eficiente.