Conform specialistilor, presiunile scolare, relatiile cu colegii, relatiile cu parintii, hormonii, primele iubiri, primele deceptii in dragoste, faptul ca nu sunt lasati sa faca ce vor, aparitia dependentelor sunt principalele motive pentru care adolescentii se lupta sa faca fata propriilor emotii, iar cei mai multi vor pune pe seama depresiei toate aceste manifestari.

Cauzele depresiei copilului adolescent

Avand un acoperis deasupra capului, mancare mereu gatita, bani de de buzunar la dispozitie, neavand grija platii facturilor, s-ar putea spune ca un copil adolescent nu ar avea motive sa se simta depresiv. O mare parte din adolescenti in experimenteaza aceasta depresie din cauza urcusurilor si coborasurilor vietii adolescentine.

Cei mai multi sustin ca trec printr-un episod de depresie din cauza relatiilor cu primul iubit sau cu prima iubita care au esuat. Altii pe sustin ca nu se inteleg cu parintii sau ca acestia nu le ofera chiar tot ce si-ar dori sau ca nu au libertatea de a iesi impreuna cu prietenii ori de cate ori isi doresc.

Moartea unui membru al familiei sau a prietenilor este de asemenea notata ca si un factor contribuitor la aparitia problemelor de sanatate mentala la adolescenti, dar si neglijarea, mutarea in alta casa, divortul parintilor, separarea lor, abuzul verbal sau abuzul sexual.

Semne ca adolescentul este in depresie

Expertii recomanda parintilor sa tina cont de anumite semne si simptome care nu par ingrijoratoare, dar care pot anunta o depresie la adolescenti. Durerea de cap este principalul semnal care poate anunta depresia, precum si imposibilitatea adolescentilor de a se odihni asa cum trebuie, refuzul lor de a manca, refuzul lor chiar de a iesi la plimbari cu prietenii. Adolescentii se pot confrunta cu o multime de conflicte interioare si cu stres legat de o viata dificila, iar parintii care nu inteleg, nu acorda atentie acestor semne si simptome.

Depresia la copilul adolescent nu este greu de depistat. In jurul varstei de 14 ani, cand copiii doresc sa isi castige independenta fata de parinti, devin si putin depresivi, putin anxiosi, refuza dialogul cu parintii, refuza comunicarea cu prietenii, iar in aceste cazuri nu ar fi rau ca parintii sa apeleze la ajutorul unui psihoterapeut.