REZUMATUL PROPUNERII SI OBIECTIVELE GENERALE

REZUMAT


CERCETARI MULTIDISCIPLINARE PRIVIND HAZARDELE NATURALE. STUDIU DE CAZ: PRODUCEREA FENOMENULUI TSUNAMI ÎN MAREA NEAGRA


Studiul sistematic, cu caracter interdisciplinar, de cercetare si prognozare a producerii valurilor de tip tsunami în Marea Neagră,  mai putin cunoscute în acest bazin marin si practic nestudiat în România, urmăreste punerea  în evidentă a fenomenului, cunoasterea efectelor sale distructive, propunerea de masuri de protectie a zonelor care pot fi afectate direct si educarea populatiei în vederea reducerii/eliminarii pierderilor de vieti si a pagubelor materiale.

În vederea fundamentării stiintifice a fenomenului, obiectivele generale urmarite sunt: definirea fenomenului de tip "tsunami" pentru Marea Neagra, documentarea din surse istorice si recente, elaborarea unui catalog al evenimentelor de tip tsunami pe coasta românească a Mării Negre, studii de teren si laborator în vederea obtinerii de dovezi referitoare la producerea fenomenului, propunerea de masuri de prevenire a efectelor negative pentru zonele expuse, elaborarea unui ghid cu instructiuni aplicabile în caz de necesitate si propunerea implementarii unui sistem automat de monitorizare a producerii evenimetelor de tip tsunami, cu avertizare în timp real.

Cercetările efectuate în prima parte a anului 2007 a avut în vedere următoarele obiective majore: obtinerea de informatii noi, cu caracter multidisciplinar, atât din studiul documentelor de arhivă cât si din literatura de specialitate, dar si din activitatea de teren desfăsurată atât pe mare cat si de-a lungul zonei de coasta a României, interpretarea rezultatelor analizelor de laborator, obtinerea de informatii noi prin aplicarea unor metode complexe de cercetare si elaborarea draft-ului de instructiuni de urmat în cazul producerii unor valuri de tip tsunami pe coasta romănească a Mării Negre.

Studiile de specialitate efectuate mai ales de cercetători bulgari, turci si ucrainieni în Marea Neagră au arătat că înăltimea valurilor produse în urma unor seisme poate varia între 1,5 - 10 m (Ranghelov, Gospodinov, 1995), a fost elaborată o zonare a surselor generatoare de tsunami si au fost conturate ariile vulnerabile (Ranghelov, 2003), au fost raportate 3 tsunami în lungul coastelor turcesti la Marea Negră, acestea fiind produse în anii 1598, 1939 si 1968 (Altinok si Ersoy, 1998), sunt documentate 22 de evenimente tsunami produse în Marea Neagra de la inceputul sec. I, din care 9 au avut loc în secolul XX, luând în consideratie doar datele din secolul XX perioada de revenire a tsunami-urilor în Marea Neagra pare a fi de 11 ani (Yalciner et al., 2004), dar utilizând ca bază evenimentele de tip tsunami care au avut loc în ultimii 120 de ani (1868-1997), rezulta ca intervalul de revenire poate fi estimat la aproximativ 20 de ani (Pelinovsky, 1999). Analiza riscului la tsunami pentru Marea Neagra s-a facut prin determinarea globala a zonelor posibil seismice si estimarea timpului de propagare a valurilor generate. Potrivit calculelor, un val tsunami poate strabate Marea Neagra în circa 1 ora pe axa nord-sud si în circa 3 ore pe axa est - vest (Pelinovsky, 1999), valurile tsunami, generate de cutremurele submarine cu hipocentrele situate în partea nord-vestica a Mării Negre au înaltimi maxime în jurul ariilor de propagare, pe directiile nord si est, zonele situate în apropiere prezentând un hazard ridicat la tsunami (Dotsenko, 2005).

Cartarea geologică a zonei de coastă a României a contribuit la cunoasterea competentei formatiunilor geologice la efectele valurilor marine. Analiza faciesurilor din carotele prelevate din cadrul complexului lacustru Razelm - Sinoe arată că intercalatiile grosiere, prezente între stratele fine depuse în conditii lacustre, precum si directiile diferite de transport (marcate de laminatiile interne), indică posibile acumulări datorate valurilor de tip tsunami care au traversat cordonul litoral dintre mare si complexul lacustru Razelm - Sinoe.

Cercetarea geofizică a urmărit determinarea in situ a parametrilor geoelastici pe formatiunile geologice care afloreaza în faleza Mării Negre, activitatea implicând înregistrarea undelor elastice longitudinale (P) si a celor transversale (S). În acord cu distributia spatiala a epicentrelor cutremurelor normale si intremediare, dar si cu harta zonelor tectonic active, au fost identificate mai multe surse seismice în jurul bazinului Mării Negre: Dobrogea de Nord (S1), sursa central si sud dobrogeana (S2), Sabla (S3), Istanbul (S4), Falia Nord Anataoliana (S5), Georgia (S6), Novorossjsk (S7), Crimeea (S8), West Black Sea Fault (S9), Mid Black Sea ridge (S10). Toate sursele seismice mentionate arată că, mecanismul seismo-tectonic este bine reprezentat si foarte dinamic în jurul bazinului Mării Negre, putând genera socuri suficient de puternice pentru a declansa valuri de tip tsunami.

Studiul documentelor de arhivă a permis obtinerea unor informatii interesante din punct de vedere stiintific. Informatiile din surse ANM (fost INMH) acopera intervalul 1886 - 1930. Dintre acestea pot fi retinute mai ales aspectele legate de producerea unor cutremure ale caror unde s-au propagat pe directia SE - NV, S - N sau E - V, acestea indicând prezenta hipocentrelor seismelor undeva în partea de vest sau sud-vest a bazinului Mării Negre sau în zona Turciei. Mentionăm  cutremurele produse în: 31.08.1894, 14.01.1900, 6.02.1904, 2.04.1904, 14.06.1914. Aceaste observatii arată că, cel putin unul din mecanismele majore de declansare a valurilor tip tsunami există în zona Mării Negre.

În vederea îndeplinirii obiectivelor principale ale proiectului a fost  elaborat un draft al instructiunilor de urmat de  populatie si autorităti, în caz de pericol la tsunami.

Pentru diseminarea informatiilor stiintifice obtinute de consortiul care realizează proiectul  a fost construit site-ul www.profet.ro.


PROFET